Al 49-lea Cannes-Partea I

Consacrare unanimă a filmului britanic SECRETS AND LIES

"Această a 22-a ediţie a Juriului Ecumenic a reunit, după cum numele indică, trei religii: cea catolică, cea protestantă şi cea ortodoxă, într-un echilibru aproape perfect al naţiunilor şi chiar al sexelor.
 
Au fost profesii dintre cele mai diferite: de la un formator în audio-vizual la un profesor universitar, de la un critic de cinema la un profesor de liceu şi pasionat cinefil din Elveţia, membru al Interfilm.
   
În mod absolut surprinzător dar determinat de calitatea filmului (SECRETS AND LIES de Mike Leigh), premiul Juriului Ecumenic a fost acelaşi cu marele premiu Palme D'Or, dublînd, de fapt, triplînd premiul criticii internaţionale de film, deci al juriului FIPRESCI.

SECRETS AND LIES e o căutare a originii şi o încercare de reconciliere între generaţii, între sexe, între clase sociale. Cu un amestec de dramă, de umor, de piesă de teatru clasică, cu dialoguri penetrante, ceea ce poate fi un succes de public, a reprezentat şi a căpătat şi unanimitatea criticii.

Mike Leigh a fost prezent şi acum trei ani la Cannes, cu filmul NAKED, deci nu este un necunoscut al cinefililor. El vine de data asta cu un film clasic, care a fost din primele zile pe buzele tuturor ca unul din principalii candidaţi la Palme D'Or.

Spre deosebire de alţi ani, nu a fost o surpriză această consacrare, deşi venea la mică distanţă sau poate chiar simetric cu BREAKING THE WAVES (Marele Premiu al Juriului) al danezului Lars Von Trier-o splendidă poveste de dragoste într-un peisaj auster, de o incredibilă intoleranţă religioasă."

Filmele cu o viziune originală, profundă despre lume, câştigă

"Juriul ecumenic este un juriu axat pe valori etice, spirituale, ale moralei creştine; de fapt cele două dimensiuni- eticul şi esteticul- coexistă şi întotdeauna au fost recompensate prioritar filmele reprezentînd o viziune originală, profundă, despre lume. 

De-a lungul anilor au fost acordate premii sau menţiuni unor nume precum Kieslowski, Tarkovki, Ken Loach, Zanussi, Wajda.
 
Există şi o politică de promovare a dialogului intercultural. Anul acesta, un excelent film din Taiwan, A DRIFTING LIFE, de Lin Chen-Sheng, a fost menţionat de juriul nostru.

De asemenea şi un interesant film de autor finlandez: AU LOIN S'EN VONT LES NUAGES, de Aki Kaurismaki, film care nu a primit nici una din validările juriului oficial, dar care a fost extrem de bine primit de critica cinematografică şi a fost chiar numit unul din marii absenţi din ierarhia finală.

Este un film care cred că ar plăcea şi publicului nostru: o întoarcere la valorile de comunitas, de familie, de regăsire a forţei individului în faţa unei societăţi maşiniste, tehnologice şi uneori a hazardului, în faţa căruia autenticul şi umanul sunt puse în paranteză."

Femeile în căutarea sensului existenţei

"Cred că ceea ce poate fi denumită o constantă -sîntem în civilizaţia videoclipului şi ne interesează foarte mult să găsim linii directoare, constante, dominante- este prezenţa în filmele de la Cannes a unor personalităţi feminine dintre dintre cele mai diverse.

În SECRETS AND LIES (Palme D'Or), mama, interpretată de Brenda Blethyn ( Premiul pentru interpretare feminină), ori tînăra negresă care îşi caută rădăcinile şi identitatea, un model de echilibru, de sensibilitate, de uman, într-o lume a confuziei şi contrastelor.

O altă personalitate în această galerie a femeilor creatoare sau dătătoare de sens al existenţei, sau căutătoare ale sensului existenţei, ar fi şi femeia-şerif din filmul american FARGO ( Premiul pentru regie acordat lui Joel Coen).

Femeie-şerif  însărcinată (interpretată de Frances McDormand), care reuşeşte să descopere maşinaţiunile unor bad guys într-un peisaj care aminteşte mai mult de Siberia decît de Minessota. O femeie într-un tandem idilic, candid, cu un soţ şi el angajat al poliţiei, dar pe un post auxiliar, de funcţionar pasionat de timbre şi care reuşeşte să păstreze în opţiunea asta gravă, carieră/familie, un echilibru fragil."

Urmează